De ce nu e bine să folosești ChatGPT drept terapeut
Pare empatic, e gratuit și mereu disponibil. Dar ChatGPT te validează când ai nevoie să fii confruntat, nu vede limbajul nonverbal și nu poate construi relația care vindecă. Patru motive pentru care un chatbot nu înlocuiește terapeutul.
E miezul nopții, te învârți în pat în timp ce mintea ți se inundă de gânduri care te fac să te simți prost și nu îți dau pace. Iei telefonul și îl întrebi pe ChatGPT ce să faci ca să scapi de gândurile care te macină. Chat te ascultă, îți dă răspunsuri care par utile și te surprinde cu cât de bine pare că înțelege situația. ChatGPT sau orice alt serviciu de conversație susținut de inteligența artificială prezintă multe avantaje. Este ieftin sau chiar gratuit, îl poți contacta oricând și poate să îți ofere o senzație de siguranță pentru că nu este nevoie să te expui în fața unei persoane. Totuși, înainte să îi dai papucii terapeutului/ei tale, ar fi bine să înțelegi riscul pe care ți-l asumi.
1. Te validează când ai nevoie să fii confruntat
Poate ai observat că ChatGPT tinde să fie de acord cu tine, să îți ridice în slăvi ideile și să îți facă anumite complimente. În general, un model de limbaj este antrenat să te facă să te simți bine, nu să te provoace. La finalul zilei este un produs care trebuie să se vândă, să te convingă că merită să fie folosit. Chiar anumite persoane de la OpenAI au confirmat că mulți oameni preferă versiunea ChatGPT lingușitoare.
Chiar dacă un terapeut la rândul lui va căuta să te valideze în terapie, să creeze un spațiu sigur și să îți ofere susținerea de care ai nevoie, nu va fi de acord cu tot ce spui. O mare parte din responsabilitatea unui terapeut este să provoace clienții atunci când este necesar și să le prezinte patternuri pe care le observă care ar putea fi problematice: reacții violente, consum excesiv de alcool, autovătămare etc. Un terapeut o să exploreze cu tine sursele comportamentului tău agresiv și o să îți dea unelte ca să îl poți controla. ChatGPT, optimizat să nu te supere, s-ar putea să-ți spună că ți-ai respectat granițele. Validarea care vine prea ușor nu te schimbă, te lasă în același punct, cu o senzație falsă de progres.
2. Nu este responsabil pentru ce ți se întâmplă
Un terapeut are o responsabilitate profesională, etică și legală. Dacă menționezi ceva care prezintă un risc, are obligația să acționeze. Un terapeut are o șansă mai mare să își dea seama atunci când ai nevoie de mai mult ajutor și o să intervină pentru a te ajuta să depășești situația.
Un chatbot nu își asumă nicio responsabilitate pentru felul în care te afectează răspunsurile pe care ți le dă. Din păcate există deja cazuri documentate de persoane care au fost afectate grav, fatal chiar, de conversațiile pe care le-au avut cu acești boți, și deja începem să înțelegem mai bine ce înseamnă psihoza indusă de AI, care poate accentua sau porni iluzii și convingeri deluzorii.
3. Mai mult decât limbaj
În terapie mult se transmite nu prin cuvinte, ci prin limbajul nonverbal. Chiar și atunci când lucrez online, de multe ori mă opresc și pun o întrebare pentru că îmi dau seama că s-a schimbat ceva în tonul vocii persoanei; pentru că am văzut unde se duce privirea; pentru că am prins un început de zâmbet. Un terapeut iscusit o să fie mereu atent nu doar la ceea ce spui, ci și la felul în care îl spui. ChatGPT nu poate să vadă mai multe decât cuvintele pe care i le dai.
4. Terapia nu este doar un schimb de informații. Este o relație
Adesea când ne gândim la terapie ne gândim la soluții. O persoană care este acolo să ne ajute, să ne răspundă la întrebări, să ne vindece. Dar de fapt, terapia reprezintă de cele mai multe ori o relație care pornește de la zero, sănătoasă, unde avem șansa să învățăm lucruri noi.
Multe dintre lucrurile pe care le cunoaștem și din felul în care reacționăm se datorează relațiilor pe care le-am avut, de la cele cu familia noastră, până la cele cu prieteni, surse de autoritate și străini. Din cauza acestor relații de multe ori deprindem comportamente disfuncționale (învățăm să nu comunicăm direct ceva ce ne-a deranjat, ridicăm vocea pentru că "așa suntem noi mai pasionali", începem să asociem gelozia cu iubirea). Toate aceste comportamente tind să iasă la iveală în terapie, iar terapeutul le pune pe masă ca noi să le analizăm, să devenim conștienți de ele și să învățăm un răspuns alternativ, mai sănătos. Un chatbot nu are capacitatea să facă acest lucru.
Deci?
Este bine să fim precauți/te atunci când folosim acești algoritmi pentru că mintea noastră este prețioasă și merită o persoană care să o trateze cu grijă și cu respect.